…într-o seară liniștită, la târgul de Crăciun.
Domnul și doamna Todoran se uita la creațiile mele și povestea despre încercările lor de a lucra quilling cu copiii, ei fiind profesori. Nu știu exact de ce, dar am spus spontan: „Mă puteți chema oricând să vă ajut.”
Și chiar au făcut-o. Chiar săptămâna următoare.
Înainte de Crăciun, am ajuns la școala din Tăut, unde am lucrat cu toți copiii, de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a, în cadrul programului „Școala Altfel”. Pentru că mulți dintre ei nu mai întâlniseră această tehnică, am ales un model simplu și accesibil: o felicitare de Crăciun cu un glob agățat de o creangă și un brăduț realizat din doar patru fâșii de quilling. Restul a fost desen, culoare și multă imaginație.
Clasele erau frumos decorate, cu brazi de Crăciun și ornamente pregătite pentru serbarea din ziua următoare. Atmosfera era caldă, plină de emoție. Deși tehnica era nouă pentru ei, copiii au fost incredibil de atenți, curioși și perseverenți. M-au chemat des să le arăt din nou, să-i ajut, să le confirm că sunt pe drumul cel bun.
Cei mai mici au avut nevoie de mai mult sprijin, dar cu ajutorul învățătoarei am reușit ca fiecare copil să plece acasă cu o felicitare frumoasă, făcută cu propriile mâini. Iar bucuria lor a fost molipsitoare — unii m-au îmbrățișat la final și mi-au spus că mă așteaptă și data viitoare.
Pentru mine, quillingul nu este doar o tehnică decorativă.
Este o lecție despre răbdare, despre valoarea lucrului făcut de mână și despre mândria de a crea ceva pas cu pas. Copiii au muncit mult cu acele câteva fâșii de hârtie, iar rezultatele au fost minunate.
La finalul zilei eram obosită, dar cu sufletul plin.
Am îndrăgit copiii, profesorii și energia acelui loc. Și sper din suflet ca la primăvară, de „Săptămâna Verde”, să ne revedem 🙂
