Nu doar diplome, ci pași pe un drum creativ

Diplomele.

Toate cele pe care, de-a lungul anilor, le-am strâns și apoi le-am înrămat chiar eu, acasă. Și mi-am dat seama că povestea lor merită spusă.

Totul a început în urmă cu aproximativ unsprezece ani, când am absolvit un curs de bază de manichiură–pedichiură. Am avut atunci o profesoară extraordinară(Kovacs Timea), cu care păstrez legătura și astăzi. Ea organiza foarte multe cursuri de decorare, iar eu m-am regăsit imediat acolo. De multe ori, decorarea mă atrăgea mai mult decât construcția în sine.

Așa au apărut, încet, diplomele: cursuri de desen, tehnici de linii, combinații, iar mai târziu flori 3D. Din acest drum s-a născut și ideea de face painting – o direcție care mi s-a potrivit perfect, mai ales pentru evenimentele de weekend și perioadele de vacanță. Am ales să învăț de la cei mai buni din România(Ivona Velicu si Simona Rad), pentru că am crezut mereu că este important să vezi, să înțelegi, să exersezi corect.

Pe lângă diplomele de decorare și face painting, viața m-a dus într-un cerc în care meșteșugul avea un rol important. Așa a apărut și o diplomă de împletit coșuri – o tehnică pe care nu o folosesc activ acum, dar care face parte din parcursul meu. În aproximativ zece ani, s-au adunat aproape douăzeci de diplome.

De ce rame făcute acasă?

Sincer, primul motiv a fost prețul. Douăzeci de rame înseamnă deja o sumă considerabilă. Așa că am ales o variantă creativă: profile decorative din polistiren, tăiate la 30 și 60 de grade, cu ajutorul uneltelor socrului meu, care este tâmplar. Le-am îmbinat, le-am ajustat și așa s-au născut ramele.

Nu sunt perfecte. Unele au mici imperfecțiuni. Dar pe perete se pierd, iar privite în ansamblu creează un efect „wow”. Nu sunt doar un decor. Sunt un perete care spune: da, chiar există atâta muncă în spate.

Nu le-am pus acolo ca să mă laud. Le-am pus pentru mine. Ca să-mi aduc aminte că timpul, energia și banii investiți în cursuri contează. Că lucrurile pe care le creez sunt frumoase. Și că am dovezi reale ale drumului parcurs.

Cred că este important să ne permitem să ne celebrăm munca. În fiecare diplomă este exercițiu, efort, deschidere spre a învăța ceva nou. Iar faptul că diferite domenii – manichiura, decorarea, face painting-ul, meșteșugul – se leagă între ele, nu este întâmplător. Unul îl duce pe celălalt mai departe. Trebuie doar să vezi echilibrul dintre ele.